Turbăria (mlaștină, smârc sau tinov) este un biotop caracterizat de un teren umed, mlăștinos, acoperit cu vegetație, cu un ochi de apă. În tinov, solul este saturat cu apă, conținutul de nutrienți este scăzut, iar mediul acid. Din punct de vedere al reliefului, tinovul apare într-o depresiune, fără scurgere, pe care, în timp, se adună apă care stagnează. Turbăriile sunt ecosisteme sensibile la schimbări ale factorilor de mediu și pot fi afectate de activitățile antropice: drenajul mlaștinilor pentru împădurirea zonei sau pentru agricultură, extragerea turbei, pășunatul, turismul irațional, depozitarea deșeurilor. Turbăriile sprijină lupta împotriva schimbărilor climatice. Ele rețin mai mult dioxid de carbon decât emit, ajutându-ne astfel să reducem impactul acestui gaz asupra mediului și să avem o planetă sănătoasă. Sunt de asemenea, rezervoare valoroase de biodiversitate, adăpostind specii cu adaptări speciale la acest tip de habitat. Turbăria este un ecosistem cu o valoare conservativă mare. Temperatura redusă a apei şi a solului reprezintă unul dintre principalii factori care determină o uniformizare destul de mare a structurii speciilor de plante şi animale din aceste ecosisteme. Turbăriile sunt considerate documente vii extrem de preţioase pentru reconstituirile de areale faunistice, dar îndeosebi floristice, ele oferind date numeroase şi precise pentru stabilirea relictelor boreale, putându-se stabili gradele de disjuncţie, procesele de migraţie şi de adaptări ale speciilor de plante şi animale la condiţiile ecologice schimbate. În acest complex floristic relativ uniform, găsim şi specii endemice sau relicte, care măresc valoarea conservativă ale acestor ecosisteme. Aceste ecosisteme conțin o mare diversitate de specii: Sphagnum sp., Aulacomnium palustre, Calypogeia sphagnicola, Drepanocladus sp., Helodium lanatum, Polytrichum sp., Drosera rotundifolia (R), Vaccinium oxycoccos (R), Agrostis capillaris, Alchemilla vulgaris, Alnus incana, Betula pendula, Betula pubescens, Carex sp., Eriophorum sp., Filipendula ulmaria, Galium palustre, Juncus effusus, Vaccinium oxycoccos, Picea abies, Salix caprea, Scirpus sylvaticus, Succisa pratensis, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Ligularia sibirica, Angelica sylvestris, Cirsium palustre, Deschampsia caespitosa, Juncus effusus, Picea abies, Pinus sylvestris, Polygonum bistorta.

Drosera rotundifolia este o specie ocrotită, plantă carnivoră ce consumă aproximativ 50 de insecte pe an. Frunzele au pe suprafaţa lor numeroşi peri glandulari cu rol în digerarea insectelor. Perişorii, numiţi şi tentacule, secretă substanţe lipicioase care se adună sub forma unor picături strălucitoare de rouă, de unde vine şi denumirea plantei (Roua Cerului). O insectă care se aşează pe o frunză a acestei plante se lipeşte de perii ce se încolăcesc în jurul ei. Perii secretă un suc lipicios, abundent, care sufocă insecta. Ea este apoi digerată de anumite enzime timp de câteva zile.

Muşchiul de turbă este principalul creator al mlaștinilor. Straturile de mușchi și plante în descompunere se acumulează și formează în timp turba. Multe dintre fructele preferate de oameni cresc în mlaștinile de turbă: afine, merișoare, răchițele. Menta, crușinul și mugurii de pin se găsesc de asemenea în tinoave și sunt folosite ca plante medicinale, iar ciupercile pentru hrană.

Având în vedere avantajele menționate mai sus, devine clar că astfel de ecosisteme trebuie conservate pentru bunăstarea tuturor. Din păcate, mlaștinile de astăzi sunt distruse pentru a face loc expansiunii așezărilor și activităților umane.

Importanța turbăriilor în comunitatea locală

O lungă perioadă de timp, s-a considerat că mlaștinile sunt locuri interzise oamenilor sau sinistre. Ele erau catalogate drept loc de reproducere a unor dăunători. Oamenii nu reușeau să
practice agricultura sau să construiască în astfel de zone, deci nu erau suficient de importante pentru a fi protejate. Acest lucru a fost valabil până când a fost demonstrată în multiple studii utilitatea acestor zone umede. Turbăriile sunt importante deoarece au următoarele caracteristici: sunt zone umede cu o capacitate mare de sechestrare a carbonului; sunt rezervoare valoroase de biodiversitate, adăpostind specii cu adaptări speciale la acest tip de habitat; acționează ca zone de tampon reducând riscul de inundații în condiții de precipitații excesive; asigură necesarul de apă pentru plante, diminuând în același timp riscul de incendii în perioadele secetoase; contribuie la purificarea apei. Ele sunt importante, în concluzie, pentru comunitatea locală și este important ca și turiștii să conștientizeze acest lucru și să mențină și protejeze zonele umede de tipul habitatelor de turbărie.

Importanţa locală şi turistică a turbăriilor este asigurată prin toate aceste caracteristici menţionate mai sus, putându-se astfel dezvolta ecoturismul în zonă. Turiștii pot vizita turbăria prin realizarea de drumeții, ciclism, ski, vizionarea animalelor sălbatice, fotografie și relaxare. Vizitele turistice trebuie să se facă menţinând conservarea ecosistemului: minimizarea daunelor cauzate de activitățile turistice, educarea vizitatorilor și oferirea unui stimulent financiar pentru
conservarea turbăriilor naturale pentru administratorul acesteia.

	Aspect general al Tinovului de lângă drum Lucina- judeţul Suceava
	Ochi de apă în Tinovul de lângă drum Lucina- judeţul Suceava

Informații istorice și culturale asociate turbăriilor

O legendă spune că pe teritoriul unde se află acum tinovul, pe vremuri, a fost o perioadă foarte secetoasă. Au secat toate văile, iar în sat nu mai era strop de apă, decât aici, în zona mlaştinii. Oamenii au venit cu mic cu mare, s-au mobilizat şi au tăiat un canal ca să dea drumul apei din mlaştină în sat, pentru animale. Când credeau că au terminat lucrul, s-a pornit o furtună, o vijelie cu tunete şi fulgere. Pe toţi i-a fugărit de aici şi nu s-au mai apropiat de mlaştină, fiindcă o consideră ceva sacru pentru comunitate. Atunci a intrat, aşa, o spaimă în oameni, cum că nu au voie să intervină.
O altă legendă spune că aici s-a înecat o păstoriţă cu turma ei. Într-o zi, turma speriată a intrat direct în mlaştină, iar ciobăniţa a intrat şi ea după turmă. Mlaştina a înghiţit atât fata cât şi turma. Oamenii din sat au venit, tineri şi bătrâni, să caute trupul fetei. Nu l-au găsit, deşi căutările au durat mai multe zile. Au venit şi bătrâni cu cârje, care după o săptămână de stat cu picioarele în apa mlaştinii au simţit că picioarele nu-i mai supără. Atunci şi-au dat seama că apa este bună pentru tratarea unor boli.

Promovarea practicării unui turism ecologic, de conștientizare a protejării zonei de gunoaie și riscurile de incendiu.

Ecoturismul reprezintă de regulă, călătoriile în zone naturale protejate, care au un impact redus şi se desfăşoară la scară spaţială mică. Ecoturismul implică educarea turiştilor, conservarea speciilor de floră şi faună, protejarea habitatelor caracteristice, prin asigurarea unui comportament civilizat. Ecoturismul aduce beneficii directe privind dezvoltarea economică şi creşterea puterii politice a comunităţilor locale şi întreţine respectul pentru diferite culturi şi pentru drepturile omului.


Obiective turistice

Un punct turistic foarte important este Herghelia Lucina, unde se află și pensiunea cu același nume. Herghelia Lucina este una dintre cele două herghelii din județul Suceava unde sunt crescuți cai de rasă, cealaltă fiind Herghelia Rădăuți. Herghelia Lucina se află în cătunul Lucina din comuna Moldova-Sulița, fiind specializată pe rasa de cai huțuli. În anul 1788, Comandamentul de Remontă al Armatei Austro-Ungare a luat în arendă un teren în cătunul Lucina de la Domeniile Fondului Religiilor din Bucovina, cu scopul de a amenaja acolo o secție de creștere a cailor. Aceasta a fost arondată ulterior Hergheliei Rădăuți. În anul 1856, secția de la Lucina a primit statutul de herghelie a armatei austriece, aici aflându-se pe atunci doar un efectiv modest de 2 armăsari pepinieri și 5 iepe de reproducție. Herghelia a fost organizată sub conducerea colonelului austriac Martin von Herman, fiind părăsită de armată în 1872. În anul 1877, a fost înființată pe vechiul amplasament o herghelie civilă, fiind aduși primii cai huțuli procurați de austrieci de la localnici. Numărul cailor huțuli crescuți aici a crescut până la începerea primului război mondial, herghelia fiind evacuată în anul 1914 în Austria. Luptele purtate în apropiere au dus la distrugerea construcțiilor existente. Odată cu Unirea Bucovinei cu România din 1918, statul român a reînființat herghelia din Rădăuți. După război, austriecii au scos la licitație în anul 1919 caii din rasa huțul, aceștia fiind cumpărați de țări ca Cehoslovacia, Polonia și România. Au fost cumpărate 26 de iepe și 3 armăsari din rasa huțulă pentru a popula fosta herghelie. Pe baza acestor achiziții, statul român a putut reface efectivul de la Lucina, care a redevenit secție a Hergheliei Rădăuți. În anul 1943, secția de creștere a cailor de la Lucina a redevenit herghelie, aici fiind crescuți caii huțuli. La acel moment, existau aici 60 de iepe și 5 armăsari pepinieri. Herghelia s-a dezvoltat în anii următori, maximul de efectiv fiind atins în perioada 1970-1990.

La aceasta se adaugă și trei rezervații naturale: Răchitișul Mare, Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei, prin care se ajunge la Herghelia Lucina de cai huțuli.
Găina - Lucina este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Suceava. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri în tranziție, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, mlaștini și turbării) încadrată în bioregiunea alpină a Obcinei Mestecănișului (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali) și include ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei.

	Aspect general-ecosistem forestier- în Tinovul de lângă drum Lucina- judeţul Suceava
	Covor de muşchi (Sphagnum sp.) în Tinovul de lângă drum Lucina- judeţul Suceava

Ca avantaje turistice sunt de menționat tradițiile locale de Paști, de Crăciun, de Rusalii, tradiții bucovinene străvechi, la care se adaugă pitorescul tradițiilor huțule. Deși huțulii sunt sub 8% din populație, relațiile într-adevăr frățești dintre români și huțuli din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare este un exemplu în această privință, alături de grupele școlare organizate pentru comunitatea huțulă și altele asemenea. Arta încondeierii ouălelor este alt punct de atracție turistică, ea fiind dezvoltată în comuna Moldova-Sulița la cel mai înalt nivel.
Alte obiective turistice din zonă ce merită vizitate:

    - Biserica de lemn „Intrarea în Biserică” din Putna, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
    - Ansamblul mănăstirii Putna (biserica „Adormirea Maicii Domnului”, biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, casa domnească, turn tezaur, chilii, turn de poartă, turn-clopotniță, zid de incintă), construcție sec XV-XIX, monument istoric
    - Ansamblul bisericii „Înălțarea Domnului” din Vama (biserică de lemn și turn clopotniță), construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
    - Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
    - Ansamblul Mănăstirii Moldovița (Biserica „Buna Vestire”, paraclisul de iarnă, plisiarnița și chiliile) din Vatra Moldoviței (construcție sec. XVI-XVII), monument istoric.
    - Ruinele bisericii „Buna Vestire” din satul Vatra Moldoviței, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
    - Chilia lui Daniil Sihastrul din Putna, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
    - Coloana de piatră Stâlpul lui Vodă (monument istoric) din satul Vama ridicată în anul 1717 din porunca domnitorului moldovean Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) în urma campaniei sale victorioase din Transilvania asupra armatei austriece.
    - Piua de sumane a lui Ilișoi din satul Vama, construcție 1902, monument istoric.
    - Fosta prefectură a județului Câmpulung, azi Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
    - Rezervațiile naturale: Codrul secular Loben, Cheile Lucavei, Fânațele montane Todirescu, Klippa de calcare triasice Pârâul Cailor, Moara Dracului, Pădurea Roșoșa, Piatra Buhei, Pietrele Doamnei și Tinovul Găina - Lucina.
    - Obcina Feredeului, arie de protecție specială avifaunistică.

Zone naturale importante, arii protejate

Rezervații naturale: Răchitișul Mare, Obcinele Bucovinei (ROSCI0328), Tinovul Găina - Lucina (ROSCI0086) și Cheile Lucavei. Obcinele Bucovinei şi Tinovul Găina - Lucina sunt situri de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.

	Specia Eriophorum vaginatum (Bumbăcăriță) din Tinovul de lângă drum Lucina- judeţul Suceava
	Specia Ligularia sibirica din Tinovul de lângă drum Lucina- judeţ Suceava
	Specia Trollius europaeus din Tinovul de lângă drum Lucina- judeţ Suceava

Trasee disponibile pentru drumeții, ciclism, alte sporturi.

Traseele disponibile pentru drumeţii, ciclism şi alte sporturi sunt cele existene in rezervaţiile şi ariile protejate mai sus menţionate: Răchitișul Mare, Obcinele Bucovinei, Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei.

Observarea faunei sălbatice și turismul de aventură.

Observarea faunei sălbatice se poate face în ariile protejate aflate în zonă: Răchitișul Mare, Obcinele Bucovinei, Tinovul Găina - Lucina și Cheile Lucavei.

	Specia de fluture protejată Lycaena helle (fluturaşul violet) din Tinovul de lângă drum Lucina- judeţ Suceava

Locuri de cazare și masă:

Pensiunea La Moară (0726 870 400), Casa Cristina (0737 427 910), Luisenthal Conac (0757 462 589), Pensiunea Viorica (0760 666 888), Chalet Mugure de Brad (0729 211 399), Casa Fuior (0744 643 942), Casa Obcina Bucovinei (0742 859 175), Cabana Dintre Brazi (0726 870 400), Verde de Bucovina (0754 591 902), (Fundu Moldovei, SV), Pensiunea Catalina (0722 698 816), Bucovina mea (0721 380 608) (Moldova-Sulita, SV).