Turbăria (mlaștină, smârc sau tinov) este un biotop caracterizat de un teren 
	umed, mlăștinos, acoperit cu vegetație, cu un ochi de apă. În tinov, solul 
	este saturat cu apă, conținutul de nutrienți este scăzut, iar mediul acid. 
	Din punct de vedere al reliefului, tinovul apare într-o depresiune, fără 
	scurgere, pe care, în timp, se adună apă care stagnează. Turbăriile sunt 
	ecosisteme sensibile la schimbări ale factorilor de mediu și pot fi afectate 
	de activitățile antropice: drenajul mlaștinilor pentru împădurirea zonei sau 
	pentru agricultură, extragerea turbei, pășunatul, turismul irațional, 
	depozitarea deșeurilor. Turbăriile sprijină lupta împotriva schimbărilor 
	climatice. Ele rețin mai mult dioxid de carbon decât emit, ajutându-ne 
	astfel să reducem impactul acestui gaz asupra mediului și să avem o planetă 
	sănătoasă. Sunt de asemenea, rezervoare valoroase de biodiversitate, 
	adăpostind specii cu adaptări speciale la acest tip de habitat. Turbăria 
	este un ecosistem cu o valoare conservativă mare. Temperatura redusă a apei 
	şi a solului reprezintă unul dintre principalii factori care determină o 
	uniformizare destul de mare a structurii speciilor de plante şi animale din 
	aceste ecosisteme. Turbăriile sunt considerate documente vii extrem de 
	preţioase pentru reconstituirile de areale faunistice, dar îndeosebi 
	floristice, ele oferind date numeroase şi precise pentru stabilirea 
	relictelor boreale, putându-se stabili gradele de disjuncţie, procesele de 
	migraţie şi de adaptări ale speciilor de plante şi animale la condiţiile 
	ecologice schimbate. În acest complex floristic relativ uniform, găsim şi 
	specii endemice sau relicte, care măresc valoarea conservativă ale acestor 
	ecosisteme. Aceste ecosisteme conțin o mare diversitate de specii: 
	Sphagnum sp., 
Aulacomnium palustre, Calypogeia sphagnicola, 
	Drepanocladus sp., 
Helodium lanatum, Polytrichum sp.,
 
	Drosera rotundifolia (R),
 Vaccinium oxycoccos (R),
 
	Agrostis capillaris, Alchemilla vulgaris, Alnus incana, Betula pendula, 
	Betula pubescens, Carex sp., Eriophorum sp., Filipendula ulmaria, Galium 
	palustre, Juncus effusus, Vaccinium oxycoccos, Picea abies, Salix caprea, 
	Scirpus sylvaticus, Succisa pratensis, Vaccinium myrtillus, Vaccinium 
	vitis-idaea, Ligularia sibirica, Angelica sylvestris, Cirsium palustre, 
	Deschampsia caespitosa, Juncus effusus, Picea abies, Pinus sylvestris, 
	Polygonum bistorta.
	
	Drosera rotundifolia este o specie ocrotită, plantă carnivoră ce 
	consumă aproximativ 50 de insecte pe an. Frunzele au pe suprafaţa lor 
	numeroşi peri glandulari cu rol în digerarea insectelor. Perişorii, numiţi 
	şi tentacule, secretă substanţe lipicioase care se adună sub forma unor 
	picături strălucitoare de rouă, de unde vine şi denumirea plantei (Roua 
	Cerului). O insectă care se aşează pe o frunză a acestei plante se lipeşte 
	de perii ce se încolăcesc în jurul ei. Perii secretă un suc lipicios, 
	abundent, care sufocă insecta. Ea este apoi digerată de anumite enzime timp 
	de câteva zile.
	
	Muşchiul de turbă este principalul creator al mlaștinilor. Straturile 
	de mușchi și plante în descompunere se acumulează și formează în timp turba. 
	Multe dintre fructele preferate de oameni cresc în mlaștinile de turbă: 
	afine, merișoare, răchițele. Menta, crușinul și mugurii de pin se găsesc de 
	asemenea în tinoave și sunt folosite ca plante medicinale, iar ciupercile 
	pentru hrană. 
	
	Având în vedere avantajele menționate mai sus, devine clar că astfel de 
	ecosisteme trebuie conservate pentru bunăstarea tuturor. Din păcate, 
	mlaștinile de astăzi sunt distruse pentru a face loc expansiunii așezărilor 
	și activităților umane.
	
	
Importanța turbăriilor în comunitatea locală
	
	O lungă perioadă de timp, s-a considerat că mlaștinile sunt locuri interzise 
	oamenilor sau sinistre. Ele erau catalogate drept loc de reproducere a unor 
	dăunători. Oamenii nu reușeau să
	practice agricultura sau să construiască în astfel de zone, deci nu erau 
	suficient de importante pentru a fi protejate. Acest lucru a fost valabil 
	până când a fost demonstrată în multiple studii utilitatea acestor zone 
	umede. Turbăriile sunt importante deoarece au următoarele caracteristici: 
	sunt zone umede cu o capacitate mare de sechestrare a carbonului; sunt 
	rezervoare valoroase de biodiversitate, adăpostind specii cu adaptări 
	speciale la acest tip de habitat; acționează ca zone de tampon reducând 
	riscul de inundații în condiții de precipitații excesive; asigură necesarul 
	de apă pentru plante, diminuând în același timp riscul de incendii în 
	perioadele secetoase; contribuie la purificarea apei. Ele sunt importante, 
	în concluzie, pentru comunitatea locală și este important ca și turiștii să 
	conștientizeze acest lucru și să mențină și protejeze zonele umede de tipul 
	habitatelor de turbărie.
	
	Importanţa locală şi turistică a turbăriilor este asigurată prin toate 
	aceste caracteristici menţionate mai sus, putându-se astfel dezvolta 
	ecoturismul în zonă. Turiștii pot vizita turbăria prin realizarea de 
	drumeții, ciclism, ski, vizionarea animalelor sălbatice, fotografie și 
	relaxare. Vizitele turistice trebuie să se facă menţinând conservarea 
	ecosistemului: minimizarea daunelor cauzate de activitățile turistice, 
	educarea vizitatorilor și oferirea unui stimulent financiar pentru
	conservarea turbăriilor naturale pentru administratorul acesteia.
	
	
		
			|  | Aspect general al Tinovului de lângă drum Lucina- judeţul Suceava |  | 
		
			|  |  |  | 
		
			|  | Ochi de apă în Tinovul de lângă drum Lucina- judeţul Suceava |  | 
	
	
	
		Informații istorice și culturale asociate turbăriilor 
	
	
	O legendă spune că pe teritoriul unde se află acum tinovul, pe vremuri, a 
	fost o perioadă foarte secetoasă. Au secat toate văile, iar în sat nu mai 
	era strop de apă, decât aici, în zona mlaştinii. Oamenii au venit cu mic cu 
	mare, s-au mobilizat şi au tăiat un canal ca să dea drumul apei din mlaştină 
	în sat, pentru animale. Când credeau că au terminat lucrul, s-a pornit o 
	furtună, o vijelie cu tunete şi fulgere. Pe toţi i-a fugărit de aici şi nu 
	s-au mai apropiat de mlaştină, fiindcă o consideră ceva sacru pentru 
	comunitate. Atunci a intrat, aşa, o spaimă în oameni, cum că nu au voie să 
	intervină.
	O altă legendă spune că aici s-a înecat o păstoriţă cu turma ei. Într-o zi, 
	turma speriată a intrat direct în mlaştină, iar ciobăniţa a intrat şi ea 
	după turmă. Mlaştina a înghiţit atât fata cât şi turma. Oamenii din sat au 
	venit, tineri şi bătrâni, să caute trupul fetei. Nu l-au găsit, deşi 
	căutările au durat mai multe zile. Au venit şi bătrâni cu cârje, care după o 
	săptămână de stat cu picioarele în apa mlaştinii au simţit că picioarele 
	nu-i mai supără. Atunci şi-au dat seama că apa este bună pentru tratarea 
	unor boli.
	
	
			
Promovarea practicării unui turism ecologic, de conștientizare a protejării zonei de gunoaie și riscurile de incendiu. 
	
	
	Ecoturismul reprezintă de regulă, călătoriile în zone naturale protejate, 
	care au un impact redus şi se desfăşoară la scară spaţială mică. Ecoturismul 
	implică educarea turiştilor, conservarea speciilor de floră şi faună, 
	protejarea habitatelor caracteristice, prin asigurarea unui comportament 
	civilizat. Ecoturismul aduce beneficii directe privind dezvoltarea economică 
	şi creşterea puterii politice a comunităţilor locale şi întreţine respectul 
	pentru diferite culturi şi pentru drepturile omului.
	
	
	
			
Obiective turistice 
	
	Un punct turistic foarte important este Herghelia Lucina, unde se 
	află și pensiunea cu același nume. Herghelia Lucina este una dintre cele 
	două herghelii din județul Suceava unde sunt crescuți cai de rasă, cealaltă 
	fiind Herghelia Rădăuți. Herghelia Lucina se află în cătunul Lucina din 
	comuna Moldova-Sulița, fiind specializată pe rasa de cai huțuli. În anul 
	1788, Comandamentul de Remontă al Armatei Austro-Ungare a luat în arendă un 
	teren în cătunul Lucina de la Domeniile Fondului Religiilor din Bucovina, cu 
	scopul de a amenaja acolo o secție de creștere a cailor. Aceasta a fost 
	arondată ulterior Hergheliei Rădăuți. În anul 1856, secția de la Lucina a 
	primit statutul de herghelie a armatei austriece, aici aflându-se pe atunci 
	doar un efectiv modest de 2 armăsari pepinieri și 5 iepe de reproducție. 
	Herghelia a fost organizată sub conducerea colonelului austriac Martin von 
	Herman, fiind părăsită de armată în 1872. În anul 1877, a fost înființată pe 
	vechiul amplasament o herghelie civilă, fiind aduși primii cai huțuli 
	procurați de austrieci de la localnici. Numărul cailor huțuli crescuți aici 
	a crescut până la începerea primului război mondial, herghelia fiind 
	evacuată în anul 1914 în Austria. Luptele purtate în apropiere au dus la 
	distrugerea construcțiilor existente. Odată cu Unirea Bucovinei cu România 
	din 1918, statul român a reînființat herghelia din Rădăuți. După război, 
	austriecii au scos la licitație în anul 1919 caii din rasa huțul, aceștia 
	fiind cumpărați de țări ca Cehoslovacia, Polonia și România. Au fost 
	cumpărate 26 de iepe și 3 armăsari din rasa huțulă pentru a popula fosta 
	herghelie. Pe baza acestor achiziții, statul român a putut reface efectivul 
	de la Lucina, care a redevenit secție a Hergheliei Rădăuți. În anul 1943, 
	secția de creștere a cailor de la Lucina a redevenit herghelie, aici fiind 
	crescuți caii huțuli. La acel moment, existau aici 60 de iepe și 5 armăsari 
	pepinieri. Herghelia s-a dezvoltat în anii următori, maximul de efectiv 
	fiind atins în perioada 1970-1990. 
	
	La aceasta se adaugă și trei rezervații naturale: Răchitișul Mare, Tinovul 
	Găina - Lucina și Cheile Lucavei, prin care se ajunge la Herghelia Lucina de 
	cai huțuli.
	Găina - Lucina este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul 
	protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare 
	favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor 
	naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este 
	situat în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Suceava. Situl 
	reprezintă o zonă naturală (păduri de conifere, păduri în tranziție, 
	terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, mlaștini și turbării) 
	încadrată în bioregiunea alpină a Obcinei Mestecănișului (grupă muntoasă a 
	Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al 
	Carpaților Orientali) și include ariile protejate: Tinovul Găina - Lucina și 
	Cheile Lucavei.
	
	
	
		
			|   | Aspect general-ecosistem forestier- în Tinovul de lângă drum Lucina- 
			judeţul Suceava |  | 
		
			|  |  |  | 
		
			|   | Covor de muşchi (Sphagnum sp.) în Tinovul de lângă drum 
			Lucina- judeţul Suceava |  | 
	
	
	
	
	Ca avantaje turistice sunt de menționat tradițiile locale de Paști, de 
	Crăciun, de Rusalii, tradiții bucovinene străvechi, la care se adaugă 
	pitorescul tradițiilor huțule. Deși huțulii sunt sub 8% din populație, 
	relațiile într-adevăr frățești dintre români și huțuli din comuna 
	Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care 
	se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare 
	este un exemplu în această privință, alături de grupele școlare organizate 
	pentru comunitatea huțulă și altele asemenea. Arta încondeierii ouălelor 
	este alt punct de atracție turistică, ea fiind dezvoltată în comuna 
	Moldova-Sulița la cel mai înalt nivel.
	Alte obiective turistice din zonă ce merită vizitate:
	
    - Biserica de lemn „Intrarea în Biserică” din Putna, 
	construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
    - Ansamblul mănăstirii Putna (biserica „Adormirea Maicii 
	Domnului”, biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, casa domnească, turn 
	tezaur, chilii, turn de poartă, turn-clopotniță, zid de incintă), 
	construcție sec XV-XIX, monument istoric
    - Ansamblul bisericii „Înălțarea Domnului” din Vama (biserică 
	de lemn și turn clopotniță), construcție secolul al XVIII-lea, monument 
	istoric.
    - Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama, construcție 
	secolul al XVIII-lea, monument istoric.
    - Ansamblul Mănăstirii Moldovița (Biserica „Buna Vestire”, 
	paraclisul de iarnă, plisiarnița și chiliile) din Vatra Moldoviței 
	(construcție sec. XVI-XVII), monument istoric.
    - Ruinele bisericii „Buna Vestire” din satul Vatra 
	Moldoviței, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
    - Chilia lui Daniil Sihastrul din Putna, construcție secolul 
	al XV-lea, monument istoric.
    - Coloana de piatră Stâlpul lui Vodă (monument istoric) din 
	satul Vama ridicată în anul 1717 din porunca domnitorului moldovean Mihai 
	Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) în urma campaniei sale 
	victorioase din Transilvania asupra armatei austriece.
    - Piua de sumane a lui Ilișoi din satul Vama, construcție 
	1902, monument istoric.
    - Fosta prefectură a județului Câmpulung, azi Muzeul „Arta 
	Lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, construcție secolul al XIX-lea, 
	monument istoric.
    - Rezervațiile naturale: Codrul secular Loben, Cheile 
	Lucavei, Fânațele montane Todirescu, Klippa de calcare triasice Pârâul 
	Cailor, Moara Dracului, Pădurea Roșoșa, Piatra Buhei, Pietrele Doamnei și 
	Tinovul Găina - Lucina.
	   
	- Obcina Feredeului, arie de protecție specială avifaunistică.
		
			
Zone naturale importante, arii protejate
	
	
	
	Rezervații naturale: Răchitișul Mare, Obcinele Bucovinei (ROSCI0328), 
	Tinovul Găina - Lucina (ROSCI0086) și Cheile Lucavei. Obcinele Bucovinei şi 
	Tinovul Găina - Lucina sunt situri de importanță comunitară (SCI) desemnat 
	în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de 
	conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a 
	habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate.
	
	
	
		
			|   | Specia Eriophorum 
			vaginatum (Bumbăcăriță) din Tinovul de lângă drum Lucina- 
			judeţul Suceava |  | 
		
			|  |  |  | 
		
			|  | Specia Ligularia sibirica din Tinovul de lângă drum Lucina- 
			judeţ Suceava |  | 
		
			|  |  |  | 
		
			|   | Specia 
			Trollius europaeus din Tinovul de lângă drum Lucina- judeţ 
			Suceava |  | 
	
	
			
			Trasee disponibile pentru drumeții, ciclism, alte sporturi. 
	
	
	
	
	
	
			Traseele disponibile pentru drumeţii, ciclism şi alte sporturi sunt 
	cele existene in rezervaţiile şi ariile protejate mai sus menţionate: 
	Răchitișul Mare, Obcinele Bucovinei, Tinovul Găina - Lucina și Cheile 
	Lucavei.
	
	Observarea faunei sălbatice și turismul de aventură.
	
	Observarea faunei sălbatice se poate face în ariile protejate 
	aflate în zonă: Răchitișul Mare, Obcinele Bucovinei, Tinovul Găina - Lucina 
	și Cheile Lucavei.
	
	
		
			|   | Specia de 
			fluture protejată Lycaena helle (fluturaşul violet) din 
			Tinovul de lângă drum Lucina- judeţ Suceava |  | 
		
			|  |  |  | 
		
			|  |  |  | 
	
	
			
	
	Locuri de cazare și masă:
	
	
	
	
	
	
			Pensiunea La Moară (0726 870 400), Casa Cristina (0737 427 910), 
	Luisenthal Conac (0757 462 589), Pensiunea Viorica (0760 666 888), Chalet 
	Mugure de Brad (0729 211 399), Casa Fuior (0744 643 942), Casa Obcina 
	Bucovinei (0742 859 175), Cabana Dintre Brazi (0726 870 400), Verde de 
	Bucovina (0754 591 902), (Fundu Moldovei, SV), Pensiunea Catalina (0722 698 
	816), Bucovina mea (0721 380 608) (Moldova-Sulita, SV).