Institutul de Biologie Bucuresti

Staționarul de Cercetări Ecologice Posada

În anul 2010, s-a obţinut prin contract de închiriere cu Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva (contract nr. 21/15.01.2010) un spaţiu bine structurat pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare în staţionar, în Complexul Posada - Muzeul Cinegetic al Carpaţilor (Figura 1)..

Posada este o localitate în judetul Prahova, România (45⁰15’14.46”N; 25⁰37’21.82”E; altitudine = 593 m). Este situata între oraşele Comarnic şi Sinaia şi este practic "poarta de intrare" pe Valea Prahovei. O parte a localităţii este situată de-o parte şi cealaltă a DN1 şi este străjuită în partea dreaptă (venind dinspre Ploieşti) de munţii Florei şi Răzoare, iar în partea stângă de Muntele Pleasa (Figura 2). Posada este situată la aproximativ 5 km distanţă de una dintre cele mai frumoase şi renumite satţiuni montane. Sinaia, unul din cele mai frumoase oraşe şi una dintre cele mai frumoase staţiuni montane de pe Valea Prahovei România, se prezintă vizitatorului, cu un bogat trecut cultural şi social. Fostă reşedinţă a regilor, şi purtând un nume sfânt, cel al Muntelui Sinai, ce a fost dat pentru prima oară mânăstirii omonime de către spătarul Mihail Cantacuzino (sec. XVII), Sinaia îmbină neîntrecut frumuseţea naturii cu cea a artei architecturale. Staţiunea este situată la o altitudine cuprinsă între 798 şi 1055 m, pe versantul sud-estic al Masivului Bucegi, de-a lungul văii râului Prahova. Poalele împădurite ale munţilor Furnica, Zgarbura, Colţii lui Barbeş şi Culmea Izvorului încadrează staţiunea într-o frumoasă scenă verde. Sinaia este situată la o distanţă de 123 km de Bucureşti, 106 km de Aeroportul Internaţional Henri Coadă (Bucureşti) şi 37 km de Braşov. Sinaia este situată de-a lungul DN1, beneficiind şi de căi ferate de acces (Figura 2).

Figura 1. Aspectul general al Staţionarului de Cercetare Posada, Institutul de Biologie Bucureşti

Figura 2. Aspectul general al Staţionarului de Cercetare Posada, Institutul de Biologie Bucureşti

Clădirea Staţionarului de Cercetare Posada este cunoscută mai exact ca fiind Castelul Posada, reşedinţa familiei Bibescu. Construit între anii 1842-1848, castelul a fost locuit temporar de principesa Martha Bibescu (născuta în 1890, la Bucureşti), scriitoare franceza de origine română şi susţinătoare a afirmării aviaţiei româneşti. În anul 1950, castelul Bibescu a căzut pradă unui incendiu şi nu a mai fost reconstruit. În construcţiile anexe s-a constituit o tabără pentru coreeni, apoi pentru pionierii români şi, în cele din urmă, un loc de depozitare a obiectelor din Castelul Peleş. După 2004 “Complexul Posada” a intrat in administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor (Figura 3).

Figura 3: Staţionarul de Cercetare Posada. Institutul de Biologie Bucureşti

Istoricul cercetărilor din cadrul Staționarului de Cercetări Ecologice Posada

Institutul de Biologie al Academiei Române, cu sediul în Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 296, sector 6, a deţinut în oraşul Sinaia, în imobilul din strada Calea Codrului, nr. 34, un staţionar de cercetare ecologică şi de învăţămînt superior pentru ecosisteme terestre din România cu predilecţie pentru cele forestiere din masivele Bucegi şi Gârbova. Imobilul din Sinaia, de pe strada Calea Codrului, nr. 34, construit în anul 1939, de academicianul Wilhelm Knechtel ilustru savant biolog, a reprezentat, chiar din acest an, atât locuinţă pentru familia sa, cât şi o bază de cercetare a Institutului de Biologie, Bucureşti. In anul 1950 imobilul a fost naţionalizat. Academicianul Wilhelm Knechtel a locuit mai departe în acest imobil până în anul 1967, când a decedat, organizând acolo un laborator de cercetări ecologice, pe care l-a condus personal, rezultatele cercetărilor fiind valorificate de Institutul de Biologie din Bucureşti. Academicianul Wilhelm Knechtel a fost primul director al Centrului de Cercetări Biologice, Bucureşti, care a fost înfiinţat în anul 1957 şi care, în anul 1960, s-a transformat în actualul Institut de Biologie. Laboratorul său de lucru, chiar şi în funcţia de director (timp de 3 ani), a fost întotdeauna la Sinaia. După decesul acad. W. Knechtel, Institutul de Biologie din Bucureşti a încheiat un contract de închiriere cu Primăria oraşului Sinaia, în baza căruia s-au continuat activităţile de cercetări ecologice şi dotările aferente pentru laboratoarele de cercetare din Sinaia (Staţionarul Ecologic Sinaia), în vederea dezvoltării activităţii ştiinţifice iniţiată de acad. W. Knechtel.

După anul 1967, Staţionarul Ecologic din Sinaia a deţinut un rol de mare importanţă în cercetările efectuate asupra unor ecosisteme terestre din Romania, dar în mod special a celor din zona masivelor Bucegi şi Gârbova, cercetări materializate prin valoroase contribuţii ştiinţifice, prin măsuri şi acţiuni de protecţie şi punere în valoare a unor zone de însemnătate ştiinţifică şi turistică unice în ţara noastră. În Staţionarul Ecologic din Sinaia au lucrat doi cercetatori specialişti ecologi zoologi în fauna de sol şi un laborant, iar periodic cel puţin o dată pe lună, aici se deplasau echipe de cercetători de la Institutul de Biologie din Bucureşti, precum şi din alte centre universitare din ţară, pentru efectuarea de cercetări complexe de ecologie. Prin realizările sale, Staţionarul Ecologic din Sinaia a devenit cunoscut unor largi cercuri de specialitate din străinătate, cu care au fost angajate colaborări sub egida Academiei Române, dezvoltate şi în prezent. Institutul de Biologie Bucureşti, prin Staţionarul Ecologic Sinaia, a avut perfectate convenţii de colaborare cu Suedia, Anglia, Germania, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Polonia. În cadrul acestora, specialiştii în domeniul ecologiei plantelor şi animalelor din unităţi de cercetare şi învăţămînt din ţările respective au venit la Sinaia, în cadrul unor vizite de lucru, participînd la elaborarea în comun cu specialiştii români a unor lucrări ştiinţifice pe probleme de interes reciproc. Pe lîngă activitatea de cercetare, staţionarul a reprezentat şi o bază de învăţămînt superior, atât pentru studenţi, cât şi pentru doctoranzi, care şi-au pregătit lucrările de licenţă şi respectiv de doctorat. De asemenea, la acest staţionar au fost organizate nenumărate manifestări ştiinţifice cu participare internă şi internaţională, pe probleme de ecologie şi protecţie a ecosistemelor naturale montane. Aici, de-a lungul anilor, şi-au desfăşurat activitatea numeroase personalităţi ale învăţămîntului superior biologic şi silvic din ţara noastră. Astfel, academicienii W. Knechtel, R. Codreanu, Gr. Eliescu, M.A. Ionescu, I.P. Zeletin, C.C. Georgescu, P. Bănărescu, distinşii cercetători Dr. H. Hondru, Dr. N. Doniţă, Dr. C. Bândiu şi în ultimii 25 de ani, un mare număr de cercetători ai Laboratorului de Ecologie, specialişti din institute de cercetare ale Academiei Române, precum şi din universităţi şi institute de învăţămînt superior din ţară şi străinătate, au contribuit la îmbogăţirea lumii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, prin publicarea unor volume monografice, a 30 teze de doctorat, peste 500 lucrări ştiinţifice. Staţionarul Ecologic Sinaia, ca parte integrantă a structurii de cercetare a Institutului de Biologie al Academiei Române, a reprezentat una din dotările sale fundamentale, de strictă necesitate, fără de care, în special în condiţiile grele de finanţare corespunzătoare a activităţii de cercetare, institutul nu şi-ar fi putut îndeplini sarcinile tematice şi, în acelaşi timp, obligaţiile pe care le avea faţă de partenerii străini, asumate prin convenţiile de colaborare ştiinţifică. După retrocedare activitatea de cercetare s-a desfăşurat în continuare în imobilul din Sinaia în condiţiile unei chirii foarte mari, suportată până în august 2006.

După retrocedarea imobilului din Sinaia şi pierderea spaţiului destinat cercetărilor, s-a realizat imposibilitatea desfăşurării activităţilor de cercetare în această zonă care devenise de o mai mare importanţă şi prin declararea Parcului Natural Bucegi. În acest sens s-a obţinut prin contract de închiriere cu Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, un spaţiu bine structurat pentru continuarea activităţilor de cercetare în staţionar destinat activităţilor de cercetare, în Complexul Posada - Muzeul Cinegetic al Carpaţilor. Începând din anul 2006 în cadrul acestui staţionar s-au continuat cercetările începute în Staţionarul Ecologic Sinaia, la care au participat pe lângă personalul de cercetare al staţionarului format din Dr.Viorica Honciuc, Dr. Minodora Manu şi tehnician Simona Plumb, cercetători ai Departamentului de Taxonomie Ecologie şi Conservarea Naturii precum şi alţi cercetători ai Institutului de Biologie Bucureşti, cât şi cercetători din alte instituţii din ţară şi străinătate. La acest laborator din „Complexul Posada” vin periodic cercetători ai institutului care efectuează studii în ecosistemele forestiere din masivele Bucegi şi Gârbova, cât şi în zonele de deal din judeţul Prahova şi din alte zone ale ţării. În acest imobil şi-a desfăşurat activitatea şi Secretariatul Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi, sub coordonarea Dnei. Dr. Viorica Honciuc.

In programul de cercetare al institutului, la realizarea căreia participă specialisti din ţară şi străinătate, sunt înscrise tematici pentru realizarea căreia existenţa Staţionarului de Cercetare Posada este esenţială şi indispensabilă. Astfel, în programul de cercetări al acestui staţionar s-a prevăzut dezvoltarea şi aprofundarea unor preocupări, de interes major, cum sunt:

- identificarea tufărişurilor şi a pădurilor reprezentative de pe valea Doftanei, în etajul de vegetaţie al făgetelor;

- caracterizarea pedo-climatică a staţiunilor edificate de tufărişuri şi păduri de foioase;

- structura ecosistemică a tufărişurilor de Myricaria germanica – habitate protejate Natura 2000;

- studiul cantitativ al pădurilor colinare de fag; identificarea tufărişurilor şi a pădurilor reprezentative de pe stâncăriile situate pe valea Doftanei, valea Prahovei-Breaza şi Posada;

- studiul cantitativ şi calitativ al faunei de nevertebrate din solul tufărişurilor şi pădurilor instalate pe stâncării;

- taxonomia şi ecologia faunei de sol (nematode, enchitreide, lumbricide, acarieni, miriapode şi colembole) din ecosisteme forestiere de deal, de tufărişuri şi ecosisteme de stâncării de pe Valea Doftanei şi Valea Prahovei;

- studiul diversităţii structurale și funcționale a zonelor cu intensități variate a impactului antropic;

- studiul ecologic al unor ecosisteme praticole din zona alpină și subalpină.

Staţionarul de Cercetare Posada, ca parte integrantă a structurii de cercetare a Institutul de Biologie al Academiei Române, reprezintă una din dotările sale fundamentale, de strictă necesitate, fără de care, în special în condiţiile actuale grele, fără o finanţare corespunzătoare a activităţii de cercetare, institutul nu şi-ar putea îndeplini sarcinile tematice şi, în acelaşi timp, obligaţiile pe care le are faţă de Academie, de partenerii din ţară şi străini, asumate prin convenţiile de colaborare ştiinţifică. Institutul de Biologie Bucureşti, prin Staţionarul de Cercetare Posada, a avut perfectate convenţii de colaborare cu Polonia, Republica Moldova, Anglia, Bulgaria, Belarus, Cehia, Slovacia.

Cercetările realizate de a lungul anilor s-au realizat cu preponderenţa în ecosistemele terestre din Parcul Natural Bucegi, dar si al munţilor Gârbova, Baiului, Piatra Mare, Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Teleleajănului, începând din anul 1973 şi până în prezent. Prin implicarea personalului de cercetare din cadrul Staţionarului de Cercetare Posada, studiile de ecologie s-au realizat în aproape toată ţara, şi pe domenii foarte variate. Un istoric al acestor cercetări il prezentăm mai jos:

LISTA TEMELOR DE CERCETARE EFECTUATE DE CERCETĂTORII STAŢIONARULUI DE CERCETARE POSADA – INSTITUTUL DE BIOLOGIE BUCUREŞTI, ÎN CADRUL PROIECTELOR, CONTRACTELOR, CONVENŢIILOR DE COLABORARE ŞI DOCTORATELOR

TEME DE CERCETARE CU MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI.

· 1973 – 1974 – Cercetări ecologice în ecosisteme cu Fagus sylvatica de pe Valea Prahovei – coord. Dr. Hondru Nicolae.

· 1974 – 1975 – Cercetări ecologice în ecosisteme forestiere cu Pinus mugo din zona Piatra Arsă - Munţii Bucegi – coord. Dr. Zamfirescu Anca.

· 1977 – 1980 – Păstrarea şi refacerea unor ecosisteme forestiere din Munţii Bucegi – coord. Cercet. Şt., Neculce Dragoş.

· 1981 – 1985 – Analiza sistemică a unor ecosisteme forestiere de la limita superioară a pădurii din Munţii Bucegi – coord., cercet., şt., Falcă Marin.

PROIECTE DE CERCETARE CU ACADEMIA ROMÂNĂ

· 1990 – 1992 – Cercetări ecologice în transect în ecosisteme forestiere din Munţii Bucegi.

· 1992 – 1998 – Studiul populaţional al componentelor floristice si faunistice din ecosisteme forestiere din Munţii Bucegi.

· 1993 – 1994 – Studiul rezervaţiilor naturale din judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Braşov – coord. Dr. Falcă Marin

· 1998 – 2001 – Organizarea structurală aprincipalelor componente biocenotice şi abundenţa naturală a N15 în unele ecosisteme forestiere din Masivul Bucegi – coord., Dr. Falcă Marin

· 1998 – 1999 – Structura trofică şi resursele de hrană pentru fauna edafică din unele făgete din Masivul Bucegi – coord., Dr. Falcă Marin.

· 2000 – 2001 – Structura trofică şi resursele de hrană pentru fauna edafică în brădeto – făgetele din bazinul superior al Prahovei– coord., Dr. Falcă Marin.

· 2000 – 2001 – Identificarea tipurilor de ecosisteme de tufărişuri reprezentative în sectorul de câmpie şi de deal al râului Prahova, precum şi al sectorului dunărean Giurgiu.

· 2002 – 2005 – Managementul conservării diversităţii din Romania – coord. Dr. Falcă Marin

· 2005-2007 - Cunoaşterea şi managementul biodiversităţii biologice în România.

o Biodiversitatea tufarisurilor colinare si a padurilor de quercinee din Muntenia - coordonator Dr. Mihaela Paucă Comănescu.

o Studii taxonomice si corologice privind flora Romaniei- coordonator Dr. Sorin Ştefănuţ.

o Inventarierea si delimitarea habitatelor naturale existente in Romania in vederea realizarii retelei de arii protejate NATURA 2000 - coordonator Dr. Simona Mihăilescu.

· 2007-2008 - Situl Marnele Roşii de la Gura Beliei jud. Prahova – Cercetări în vederea dezvoltării reţelei de arii naturale protejate din România, GAR- coord., Dr. Viorica Honciuc.

· 2008-2011 - Biodiversitatea actuală în ecosisteme terestre diferenţiate pe substrat stâncos, coordonator Dr. Mihaela Paucă Comănescu şi Dr. Marilena Onete

· 2008-2010 - Taxonomia şi corologia macromicetelor, briofitelor şi plantelor superioare din România - coordonator Dr. Sorin Ştefănuţ

· 2008-2010- Identificarea şi cunoaşterea habitatelor naturale şi a speciilor endemice, rare şi/sau periclitate de interes naţional din România - coordonator Dr. Simona Mihăilescu.

· 2013-2014-Cercetari privind relaţia dintre biodiversitate şi funcţii în unele ecosisteme din Carpaţii Româneşti, proiect nr. RO1567-IBB01/2013-2014, coordonator Onete Marilena.

· 2015-2017 - Diversitatea structurală și funcțională a zonelor cu intensități variate a impactului antropic, proiect nr. RO1567-IBB01/2015, coordonator Onete Marilena.

· 2018-2020- Ecosisteme ripariene – studii ecologice integrate; nr. RO1567-IBB01/2018, coordonator Onete Marilena.

· 2021-2025- Studiu ecologic al unor ecosisteme praticole din zona alpină și subalpină, nr.RO1567-IBB01/2021, coordonator Onete Marilena.

CONTRACTE DE CERCETARE CU DIFERIŢI PARTENERI.

· 1987 – 1989 – Bazele ecologice ale valorificarii superioare a pajiştilor montane şi subalpine – coordonator Dr. Falcă Marin (contract cu Institutul de cercetări pentru pajişti Măgurele).

· 1977 – 1980 – Capacitatea unor ecosisteme de a concentra si biosolubiliza metale rare şi neferoase – coord., cercet., şt., Neculce Dragoş ( contract cu Ministerul Minelor şi Geologiei)

· 1977 – 1980 – Studiul indicilor ecologici diferenţiali în ecosisteme forestiere din regiuni geografice diferite – coordonator Dr. Paucă – Comănescu Mihaela (contract cu ASAS, ICAS, MAIA).

· 1981 – 1985 – Caracterizarea principalelor componente biocenotice pe tipuri de ecosisteme forestiere, în profil zonal – coordonator Dr. Paucă – Comănescu Mihaela (contract cu ASAS, ICAS, MAIA).

· 1981 – 1985 – Bioconcentrarea şi biosolubilizarea metalelor neferoase şi rare din deşeuri şi subproduse, prin procedee ecologice integrate - coordonator cercet., şt., Neculce Dragoş (contract cu Ministerul Minelor şi Geologiei).

· 1981 – 1983 - Biosolubilizarea şi bioconcentrarea ecologică naturală a Cu şi a Mo.

· 1984 – Bioconcentrarea ecologică naturală şi industrială a Ni, Co şi Mn.

· 1985 – Bioconcentrarea ecologică naturală şi indusă a unor metale neferoase şi rare în condiţiile pedo – geoclimatice din România.

· 1981 – 1987 - Biosolubilizarea şi bioconcentrarea unor metale rare şi neferoase cu ajutorul plantelor şi al animalelor - coordonator cercet., şt., Neculce Dragoş (contract cu Ministerul Minelor şi Geologiei).

· 1983 – 1984 – Modificări structurale şi dinamice ale unor comunităţi de nevertebrate din sol în culturi tratate cu pesticide – coordonator cercet., şt., Vasiliu – Oromulu Liliana (contract cu ICCPTE – Fundulea – cu valorificare directă).

· 1998 – 1999 – Studiul privind redarea în circuitul natural a unor terenuri temporar ocupate şi afectate de A. H. Răstoliţa – coordonator cercet., şt., Arion Constantin (contract cu Ministerul Minelor).

· 1999 – 2001 – Monitorizarea influienţei haldelor de steril asupra componentelor biocenotice ale ecosistemelor afectate, din perimetrul amenajării hidroenergetice râul Mare Retezat – coordonator Dr. Paucă – Comănescu Mihaela (contract cu Ministerul Minelor).

· 2006 - Evaluarea impactului asupra biodiversităţii în Parcul Natural Bucegi, zona Padina Horoabei, studiu de impact finanţat de S.C. PHOENIX SOFTWARE SERVICES SRL - coordonator Dr. Sorin Ştefănuţ.

· 2007 - Evaluarea impactului asupra biodiversităţii în Parcul Naţional Bucegi a lucrărilor de construcţie a unor reţele de transport prin cablu de tip telescaun şi teleschi şi a unei instalaţii de poducere a zăpezii artificiale, în Valea Soarelui, cota 2000, studiu de impact finanţat de S. C. ROMAIR CONSULTING SRL- coordonator Dr. Minodora Manu.

· 2007-2010 - Procedura de fitoremediere şi evaluare a riscului în zone contaminate cu metale (FITORISC), coordonator principal: Universitatea din Bucureşti; IBB partener-coordonator Dr. Onete Marilena.

· 2007-2010- Procedura de evaluare economică a retenţiei poluanţilor toxici stabili în sisteme fluviale” (PECOTOX), coordonator principal: Universitatea din Bucureşti; IBB partener - coordonator Dr. Onete Marilena.

· 2014-2017- Servicii de ecotehnologii inovative de mediu pentru managmentul integrat al zonelor miniere si al bazinelor hidrografice (TIMMAR), coordonator Universitatea din Bucureşti; IBB partener, Contract 98/2014, coordonator Dr. Onete Marilena.

· 2018-2020 - INTERASPA – INstrumente de modelare a proceselor de inTERfaţă Apă – Sol – Plante– Aer pentru administrarea inteligentă şi durabilă a bazinelor hidrografice şi a ecosistemelor dependente de apa subterană, coordonator: Acad. Dumitru T. Murariu

· 2018-2020 Proiect component 4 INTERASPA: Fundamentarea integrării sistemelor de MOnitoring al Solului, Apei subterane, Diversităţii biologice şi Aerului la scară naţională, regională şi locală pentru rezolvarea unor probleme compleXe de mediu – MOSADAX, coordonator Dr. Manu Minodora.

· 2018-2020 - Proiect 2: Instrumente de MODelare matematică a proceselor de inferfaţă Sol-Plante-Atmosferă care controlează scurgerea apei pe versant, eroziunea şi evapotranspiraţia de la scară locală la scară bazinală în funcţie de variabile NUTRIţionale şi ecoTOXicologice relevante pentru etajul ierbos şi cel arboricol (MODSPA-NUTRITOX), coordonator Dr. Onete Marilena.

· 2019-2022 - Completarea nivelului de cunoaștere a speciilor prin ȋmplementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar din România și raportarea ȋn baza Articolului 17 al Directivei Habitate 92/43/CEE., coordonator Dr. Mihăilescu Simona.

· 2020-2022 - Eco-tehnologie TRL4 de remediere a iazurilor de decantare în funcție de condițiile geochimice, geomorfologice și ecologice (RESET)”- PN-III-P2-2.1-PED-2019-2584, coordonator Dr. Manu Minodora.

PROIECTE ŞI COLABORĂRI/CONVENŢII INTERNAŢIONALE

· 2000 – 2005 – Studiul diversităţii acarienilor edafici (Acari: Mesostigmata; Oribatida) din ecosisteme forestiere din Romania şi Suedia – coordonator Dr Viorica Honciuc şi Dr. Lars Lundquist. Studiu desfăşurat în cadrul schimburilor interacademice: Academia Română-Institutul de Biologie şi Academia Suedeză pentru Agricultură şi Silvicultură-Universitatea din Lund, Departamentul de Zoologie, Divizia de Sistematică.

· 2002 - 2003 - Managementul şi conservarea biodiversităţii în Parcul Natural Piatra Craiului, coord. Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului – finanţare Banca Mondială

· 2003 – 2005 – Structura şi dinamica acarienilor edafici (Acari: Mesostigmata; Oribatida) din Romania şi Polonia – coordonator Dr. Viorica Honciuc. Studiu interacademic între Institutul de Biologie şi Academia Poloneză de Agricultură August Cieszkowski, Universitatea din Poznan, Departamentul de silvicultură şi protecţia mediului.

· 2005-2008 - LIFE AIR-AWARE: AIR Pollution ImpAct Surveillance and WArning System for URban Environment – Utilizarea ca bioindicatori a plantelor si animalelor sensibile la poluarea atmosferică, beneficiar Comunitatea Europeană.

· 2004-2009 - Convenţie de colaborare ştiinţifică “Comparative biosystematic and ecological studies on mountain flora and ecosystems in the Romanian and Polish Carpathians and measures for their conservation”, intre Institutul de Biologie Bucureşti, Academia Română (coord. M. Onete) si Institutul de conservarea Naturii, Academia Poloneza de Stiinte (coord. H. Piecos-Mirkowa in 2004-2008 si J. Korzeniak in 2009).

· 2007-2012 - Colaborare în cadrul schimburilor interacademice dintre Academia Poloneză de Stiinţe şi Academia Română, Prof. Hab. Dr. Jerzy Bloszyck, Universitatea “Mickiewicz A.”, Poznan; Facultatea de Biologie; Departmentul de Taxonomie Animală şi Ecologie, Dr. Honciuc Viorica, Dr. Manu Minodora, Institutul de Biologie, Bucureşti, Departamentul de Ecologie, Taxonomie şi Conservarea Naturii, în cadrul proiectului:“Cercetări ecologice asupra populaţiilor de gamaside (Acari-Mesostigmata) din ecosistemele terestre din România şi Polonia”.

· 2007-2012 - Colaborare în cadrul schimburilor interacademice dintre Academia Poloneză de Stiinţe şi Academia Română, Prof. Hab. Dr. Jerzy Bloszyck, Universitatea “Mickiewicz A.”, Poznan; Facultatea de Biologie; Departmentul de Taxonomie Animală şi Ecologie şi Dr. Honciuc Viorica, Dr. Manu Minodora, Institutul de Biologie, Bucureşti, Departamentul de Ecologie, Taxonomie şi Conservarea Naturii, în cadrul proiectului: “Studiul faunei de acarieni (Acari: Mesostigmata, Oribatida) din cuiburile speciei Talpa europea din România şi Polonia”.

· 2010 - Colaborare în cadrul schimburilor interacademice dintre Academia Poloneză de Stiinţe şi Academia Română, prof. Jan Rybczynski - Director Ştiintific al Grădinii Botanice de la Centru de Conservare a Biodiversităţii, Academia Poloneză de Ştiinţe, Varsovia şi Dr. Irina Holobiuc, Institutul de Biologie, Bucureşti, în cadrul proiectului: “Ex situ conservation of rare and threatened plant species from Carpathian Flora.”

· 2010 - Colaborare în cadrul schimburilor interacademice dintre Academia Poloneză de Stiinţe şi Academia Română, Dr. Maria Sterzyńska, Institutul de Zoologie, Varşovia, PAS şi Drd. Cristina Fiera, Institutul de Biologie, Bucureşti, Departamentul de Ecologie, Taxonomie şi Conservarea Naturii, în cadrul proiectului: „Diversity and distribution of soil animals in urban areas of Poland and Romania”

· 2010 - PN II- CAPACITĂŢI, Modul III- Proiect bilateral, finanţator: Ministerului Educaţiei şi Cercetării –ANCS, Dr. Svetlana Bacal, Dr. Galina Buşmachiu Institutul de Zoologie, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova şi Drd. Cristina Fiera, Departamentul de Ecologie, Taxonomie şi Conservarea Naturii, în cadrul proiectului: „Importanţa fâşiilor forestiere în menţinerea diversităţii entomofaunei agrocenozelor, rolul lor în protecţia insectelor folositoare şi reglarea numerică a celor dăunătoare în aspect comparativ dintre R. Moldova şi România”.

· 2007-2013- convenţie de colaborare ştiinţifică intre Institutul de Biologie Bucureşti, Academia Română (coord. M. Onete) si Institutul de Botanica, Academia Slovaca de Stiinte (coord. Stanislav Spaniel) – 2007 – 2013 (cuprinde 5 proiecte)

· 2010-2015- Convenţie de colaborare ştiinţifică “Monitoring of alpine and subalpine habitats in the Carpathians”, intre Institutul de Biologie Bucureşti, Academia Română (coord. M. Onete) si Institutul de Conservarea Naturii, Academia Poloneză de Ştiinţe (coord. Dr. J. Korzeniak)

· 30 September – 3 October, 2010, Heliade Rădulescu Hall, Romanian Academy Library, Posada Field Station. Workshop internaţional” Monitoring in nature conservation, past and present for managing the future.” Organizat de: Institutul de Biologie, Bucureşti, Academia Română, organizator principal Staţionarul de Cercetare Posada, în colaborare cu Institutul de Conservare a Naturii, Cracovia, Academia Polonă de Ştiinţe.

· 2013-2020 Convenţie de colaborare ştiinţifică între Institutul de Biologie Bucureşti, Academia Română (coord. M. Onete) și Institutul de Botanică, Academia Slovacă de Științe (coord. Marek Slovák) -cuprinde 15 proiecte.

· 2015-2016 Sistem naţional de monitorizare pe termen lung a bioacumulării metalelor grele aeropurtate (BIOMONRO), EEA grant; coordonator Dr. Ştefănuţ Sorin.

· 2018-2020- Convenţie de colaborare ştiinţifică intre Institutul de Biologie Bucureşti, Academia Română (coord. M. Onete) si Institute of Biodiversity and Ecosysm Research, Bulgar Academy of Sceinces, ”Study on ruderal flora and vegetation on the territory of Bulgaria and Romania”.

· 2020-2021-Convenţie de colaborare ştiinţifică intre Institutul de Biologie Bucureşti, Academia Română (coord. Dr. M. Onete) si The Central Botanical Garden of the National Academy of Sciences of Belarus (Coord. Dr. Bashylau Anton) ”Selection of decorative native plants of Belarus and Romania flora that are resistant to salinity and contamination with heavy metals for use in landscaping of the urban environment and roadside lanes”

· 2018-2022-CA COST Action CA17127 - Building on scientific literacy in evolution towards scientifically responsible Europeans (aprobată de Comitetul de Coordonare în data de 13 aprilie 2018).

· 2019-2023 - European Soil-Biology Data Warehouse for Soil Protection” (EUdaphobase), CA18237, Horizon 2020: COST Programme (European Cooperation in Science and Technology), contract nr. 156/26.11.2019

CONVENŢII NAŢIONALE INTERINSTITUŢIONALE

· 2011- Protocol de parteneriat încheiat între Institutul de Biologie Bucureşti şi Universitatea din Piteşti, Facultatea de Ştiinţe, privind colaborarea în domeniul ecologiei sistemice şi evoluţionism; nr. 406/06.12.2011

· 2017- Protocol de parteneriat încheiat între Institutul de Biologie Bucureşti şi Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti, Braşov, care a stabilit o cooperare inter-instituţională în plan ştiinţific privind studiul biodiversităţii din ecosistemele praticole din Masivul Bucegi; nr. 1/6.07.2017

· 2018- Convenție de colaborare intre IBB si Muzeul Olteniei, Craiova: ”Evaluarea speciilor native si invazive din ecosistemele ripariene din Oltenia, precum si zonele limitrofe”; nr. 1593/11.07.2018

TEZE DE DOCTORAT

· 2000 – Rolul ecologic al unor microartropode (Acari: Oribatida) din unele ecosisteme forestiere naturale şi antropizate – elaborată de Dr. Viorica Honciuc, coordonator Acad. Prof. Nicolae Botnariuc.

· 2005- Flora şi vegetaţia bazinului superior al râului Prahova- elaborată de Dr.Biţă Claudia Daniela, coordonator Acad. Nicolae Boșcaiu

· 2007- Cercetări ecologice asupra populaţiilor de acarieni (Acari: Mesostigmata) din solurile unor ecosisteme forestiere din Masivul Bucegi – elaborată de Dr. Stănescu Minodora (Manu Minodora), coordonator Prof. Dr. Marian Traian Gomoiu, m.c. al Academiei Române.

· 2009- Studiul ecologic al populaţiilor unor specii endemice şi relicte de Dianthus din Carpaţii Româneşti- elaborată de Dr.Marilena Onete, coordonator Acad. Nicolae Boșcaiu

· 2012- Cunoaşterea ecologică integrată a comunităţilor de colembole (Hexapoda: Collembola) din România, cu accent asupra colembolelor din ecosisteme urbane şi periurbane – elaborată de Dr. Fiera Cristina, coordonator Prof. Dr. Marian Traian Gomoiu, m.c. al Academiei Române.

· 2020-Studiul populaţional al unor specii de plante endemice, rare şi periclítate de stâncărie din România – elaborate de Dr. Roxana Georgiana Nicoară, coordonator Dr. Aurelia Brezeanu, Institutul de Biologie, Bucureşti.

· 2020-în prezent- Cercetări ecologice privind relația bidirecțională a grupelor funcționale de nevertebrate din sol și de plante pentru gestionarea sistemelor naturale și antropizate- coordonator Acad. Dumitru T. Murariu, Universitatea Bucureşti – Drd. Chiriac Luiza-Silvia.

SCHIMBURI INTERACADEMICE – CERCETĂTORI ŞTIINŢIFICI CAZAŢI LA STAŢIONARUL DE CERCETARE POSADA

· Austria, Institutul de Botanică al Universităţii din Viena (2002, 2003).

Cehia, Institutul de Botanica, Academia Cehă de Ştiinţe (2003, 2009).
Polonia, Academia Poloneză de Agricultură August Cieszkowski, Universitatea din Poznan, Departamentul de silvicultură şi protecţia mediului (2004).

· Suedia, Academia Suedeză pentru Agricultură şi Silvicultură-Universitatea din Lund, Departamentul de Zoologie, Divizia de Sistematică (2005).

· Polonia, Academia Poloneză de Ştiinţe, Grădina Botanică, Centrul de Conservare a Biodiversităţii, Varşovia (2010).

· Polonia, Academia Poloneză de Stiinţe, Institutul de Zoologie, Varşovia (2011).

· Republica Moldova, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Institutul de Zoologie (2011).

· Polonia, Institutul de Conservarea Naturii, Cracovia, Academia Poloneză de Ştiinţe (2003, 2004, 2009, 2010, 2018).

· Slovacia, Institutul de Botanică, Bratislava, Academia Slovacă de Ştiinţe (2003, 2008, 2010, 2011-2019).

ORGANIZAREA STAŢIONARULUI DE CERCETARE POSADA

Staţionarul de Cercetare Posada, al Institutului de Biologie Bucureşti, Academia Română, este organizat astfel:

2 LABORATOARE DE ECOLOGIE TERESTRĂ

· 1. Laboratorul de Acarologie

· 2. Laboratorul de studii ecologice a grupelor de fauna de sol

1 LABORATOR DE TRIERE PROBE FAUNĂ DE SOL

1 BIBLIOTECĂ

1 CAMERA DE CONFERINŢE/WORKSHOPURI

2 CAMERE DE CAZARE (2 locuri+ 4 locuri) + UTILITĂŢI (2 băi, bucătărie)

TELEFON FIX + REŢEA INTERNET + REŢEA DE TELEVIZIUNE (Figura 2).

1. LABORATORUL DE ACAROLOGIE

Direcţii de cercetare existente:

Studii de biodiversitate privind fauna de acarieni (Acari: Mesostigmata) din diferite tipuri de ecosisteme naturale şi antropice din România
Studii privind distribuţia spaţială şi temporală a faunei de acarieni (Acari: Mesostigmata) în România
Studii de taxonomie şi conservare a speciilor de acarieni edafici (Acari: Mesostigmata).
Studii de ecotoxicologie privind relaţia poluanţilor din sol (în special metale grele) şi fauna de acarieni
Stabilirea de bioindicatori din cadrul faunei de acarieni pentru solurile diferitelor ecosisteme natural şi antropice din România.
Studiul acarienilor invazivi din România (Figura 3).

Direcţii de cercetare viitoare:

Evaluarea stării ecologice actuale a unor ecosisteme terestre şi monitorizarea acestora prin intermediul faunei de acarieni.
Studiul modificărilor structurale şi funcţionale ale faunei de acarieni (Acari: Mesostigmata) în contextul schimbărilor climatice.
Identificarea şi caracterizarea pe bază de analize moleculare (AND) a faunei de acarieni (Acari)

2. LABORATORUL DE STUDII ECOLOGICE A GRUPELOR FUNCŢIONALE ALE FAUNEI DE SOL

Direcţii de cercetare existente:

Măsurarea principalilor parametrii abiotici şi biotici ai solului în diferite tipuri de ecosisteme terestre (temperatura şi umiditatea solului, pH-ul, rezistenţa la penetrare a solului, grosimea stratului de litieră-fermentaţie, grosimea stratului de humus, grosimea stratului de sol, acoperirea cu vegetataţie a solului).
Studiul dinamicii temporale şi spaţiale a parametrilor populaţionali ai faunei de sol din diferite tipuri de ecosisteme naturale şi antropice, România.
Studii de biodiversitate privind fauna de sol.
Evaluarea/monitorizarea stării de conservare a solurilor ecosistemelor terestre, pe baza faunei de sol.
Studii de reconstrucţie ecologică, utilizând fauna de sol.
Stabilirea de bioindicatori ai faunei de sol pentru diferite tipuri de ecosisteme (urbane, agroecosisteme, ecosisteme forestiere, praticole, etc) (Figura 4).

Direcţii de cercetare viitoare:

Cercetări privind relaţiile dintre fauna de sol şi serviciile ecosistemice.
Evaluarea stării ecologice actuale a unor ecosisteme pastorale și inițierea monitorizării prin intermediul faunei de sol.
Studiul modificărilor structurale şi funcţionale ale faunei de sol în contextul schimbărilor climatice.
Selectarea şi utilizarea bioindicatorilor, din cadrul grupelor de nevertebrate edafice, pentru evaluarea stării de conservare a ecosistemelor terestre.

Echipamente de laborator şi teren:

1 MICROSCOP Carl Zeiss Axioscop A1 + camera foto şi soft

1 STEREOMICROSCOP Carl Zeiss

1 APARAT FOTO CANON

1 GPS

1TRUSA DE DETERMINARE pH SOL (pH-metru de sol) Consort NV –C 532

1TERMOHIGROMETRU sol

1TERMOHIGROMETRU aer

1TERMOMETRU DE SOL

1 PENETROMETRU

1 SOIL CORER 10X10 X10

1 MACFADYEN SOIL CORER