ACADEMIA ROMÂNĂ
  Institutul de Biologie Bucureşti     


 

GAR 65/2008

Determinarea influenţei compoziţiei mediului de cultură şi al parametrilor fizico-chimici ai acestuia asupra producerii enzimelor hidrolitice extracelulare

 

    1. Caracterizarea preliminară a microorganismelor selectate pe baza testelor biochimice
    2. Evaluarea efectelor parametrilor fizico-chimici ai mediului de cultură asupra hidrolazelor extracelulare 

 

      In ultima perioadă, se observă un interes aparte pentru izolarea microorganismelor din evaporite. Din punct de vedere practic, există unele preocupări legate de o potenţială acţiune a comunităţii microbiene halofile viabile din zăcămintele de sare, privind biodeteriorarea unor containere în care sunt depozitate o serie de deşeuri toxice sau nucleare. Astfel de exploatări de sare vechi, în care se găsesc depozitate reziduuri toxice şi nucleare sunt reprezentate de minele din Germania (mina Asse şi mina Bartensleben – în care sunt depozitate materiale radioactive) sau din S.U.A (mina Keller din Texas şi mina Cote Blanche – în care sunt depozitate produse rezultate în urma prelucrării petrolului sau petrol neprelucrat).

      Enzimele hidrolitice extracelulare prezintă o deosebită importanţă pentru degradarea materialelor de natură organică prezente în mediul natural. Principalul compus de natură glucidică al peretelui celular îl reprezintă celuloza, hemiceluloza sau alţi derivaţi glucidici. Importanţa economică şi industrială a carbohidrolazelor devine astfel de un interes aparte. Bacteriile halofile produc enzime pentru a deteriora masa lemnoasă prezentă în mediile saline şi hipersaline, pentru conversia produselor de natură celulozică sau a diferitelor produse conservate cu sare, în acest fel cauzând numeroase şi mari probleme de natură economică cu importante pierderi comerciale. Pentru a evita aceste probleme, apare astfel un interes deosebit pentru desluşirea mecanismului prin care aceste enzime degradează materia organică pentru a preîntâmpina acţiunea lor în acest sens. Izolatele din acest studiu, dovedesc unele avantaje pentru uz industrial bazat pe activităţile lor extracelulare identificate, în condiţii în care bioconversia materiei organice la produse cu largă utilizare în medii hipersaline solide sau medii cu tărie ionică ridicată poluate, de natura apelor uzate sau a domeniilor farmaceutice, devine de interes deosebit.

      In acest studiu s-a identificat un izolat capabil să hidrolizeze şase dintre substratele testate. Acest lucru poate fi un avantaj pentru potenţiale aplicaţii biotehnologice în diverse domenii ale agriculturii şi biotehnologiei. Şase izolate prezintă cel puţin o activitate hidrolitică în absenţa clorurii de sodiu sau la 1M NaCl. La o concentraţie de 2M NaCl, majoritatea izolatelor par să-şi diminueze capacitatea hidrolitică, la 2M NaCl, activitatea hidrolitică predominantă fiind orientată către hidroliza Tween 80 sau a uleiului de măsline, arătând că izolatele care posedă acest tip de activitate pot fi studiate pentru elucidarea mecanismelor de degradare a lipidelor în condiţii hipersaline sau a degradării uleiurilor în mediile marine sau în domeniul apelor uzate. 

      Rezultatele obtinute in cadrul acestui proiect au fost valorificate prin publicarea:

      - un articol in revistă din strainatate

      - un articol in revista la Editura Academiei Romane,

      - două comunicari ca poster la conferinte internationale cu comitet de program

      -  trei prezentari orale la manifestari stiintifice din tara/strainatate

      - un poster la sesiune ştiinţifică din ţară  
 


© 2008 Institute of Biology. All right reserved.

Send mail to sorin.stefanut@ibiol.ro with questions or comments about this web site.
Last modified: 04/23/13